Mihai Tudose pentru europarlamentare - ProRomania
Dan Bistricean 8 mai 2014
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

11-1

Putem spune fără nicio ezitare că existenţa Brăilei moderne se leagă de apariţia Bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Şi aceasta pentru că, în ansamblul ei, istoria românilor ne demonstrează faptul că identitatea şi cultura poporului nostru s-a conservat şi perpetuat, în ciuda condiţiilor vitrege, prin credinţa ortodoxă şi vehiculul ei bi-milenar – Biserica. Astfel că, imediat după emanciparea Brăilei de sub dominaţia otomană (1829), geamia oraşului, aflat câteva secole sub talpa turcească, este transformată în Biserică pravoslavnică de către arhiducele rus Mihail Pavlovici Romanov, conducătorul oştirii ruseşti. Astfel, actul politico-militar de la 1829 capătă o dimensiune profund spirituală care exprimă setea creştinilor de a-şi manifesta credinţa strămoşească pe locurile care le-au aparţinut dintotdeauna.

Este practic prima biserică ortodoxă din Brăila, datând – aşa cum reiese de pe placa de marmură ridicată pe frontispiciul edificiului – de “PE VREMEA PREFECTULUI DE BRĂILA SLĂTINEANU ŞI A FOST DESĂVÂRŞITĂ COMPLECT CA BISERICĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ ŞI SFINŢITĂ LA 8 MARTIE 1831 – DUMINICA ORTODOXIEI”

Arhitectura Bisericii din Piaţa Traian este una deosebită şi atipică pentru o biserică ortodoxă, dat fiind că ea fusese în trecut moschee. Înainte de toate, se remarcă prin faptul că nu are turlă, fiind una dintre puţinele din ţară cu această particularitate. Forma baghetelor din lemn de pe plafonul locaşului de cult sunt în stil oriental. Centrul tavanului a fost acoperit cu stuc şi pictat cu figura lui Iisus Hristos Pantocrator. În anul 1862, Biserica este mărită cu şapte metri, căpătând forma şi dimensiunile de astăzi.

 

11-2

 

În anul 1885 are loc un eveniment dramatic. La 1 iulie, clopotniţa care înlocuise minaretul fostei geamii este distrusă de un incendiu şi municipalitatea de atunci va ridica o alta, din lemn. Clopotele cu care era înzestrată atunci Biserica fuseseră turnate din tunurile pierdute de turci în bătălia de la Silistra, din anul 1829. În timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, aceste clopote vor fi distruse şi transformate de nemţi în muniţie.

Ajunsă într-o stare destul de rea, aproape de ruină, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este salvată de doi evlavioşi creştini brăileni: industriaşul Nedelcu P. Chercea şi soţia lui, Ana, modele de ctitori pe care astăzi le urmează tot mai puţini creştini cu dare de mână. Aceştia restaurează pe cheltuiala lor întregul edificiu şi ridică o clopotniţă nouă, turnând şi două clopote mari. Aceasta s-a făcut între anii 1922-1924, la data de 19 octombrie 1924, Biserica fiind resfinţită de Episcopul de Buzău, Ghenadie. În vremea aceea, primarul Brăilei era Radu Portocală, unul dintre cei mai gospodari edili pe care i-a avut oraşul.

Un alt element care impresionează în mod deosebit este pictura interioară executată în cel mai pur stil bizantin. Restaurarea picturii s-a făcut prin grija şi strădania actualului Arhiepiscop al Dunării de Jos, Prea Sfinţitul Casian, lucrarea iconografică executată de o echipă bucureşteană condusă de profesorul Alexandru Conţ fiind una de referinţă pentru perpetuarea ideii de … Bizanţ după Bizanţ.

 

11-3

 

Dincolo însă de frumuseţea şi insolitul arhitecturii acestui locaş de cult ortodox, care se integrează armonios într-o piaţă reprezentativă pentru centrul istoric al Brăilei, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” se remarcă printr-o viaţă liturgică extrem de vie. Este probabil locul unde se adună cei mai mulţi tineri şi cele mai multe familii tinere, iar acest lucru nu este întâmplător. Între cetele îngereşti, şi în special în rândul Arhanghelilor, Mihail şi Gavriil sunt cunoscuţi ca fiind călăuzitorii tinerilor. Iată că există o rânduială care întăreşte această idee, tot mai mulţi nevârstnici brăileni începându-şi drumul mântuirii de la Biserica „Sfinţii Arhangheli”, ferment al vieţii creştine autentice. Hramul prăznuit în fiecare an la 8 noiembrie strânge, sub oblăduirea Soborului Îngeresc, sute de brăileni dornici să se afle sub acoperământul puterilor imateriale care slujesc lui Dumnezeu şi oamenilor.

 

11-6

La fel ca orice parohie ortodoxă, şi această Biserică are o activitate socială şi filantropică adevărată, dar desfăşurată în cel mai pur duh creştin al discreţiei. Principiul evanghelic să nu ştie stânga ce face dreapta se aplică şi aici aşa cum este înţeles în toată creştinătatea răsăriteană.

Concluzionând, putem spune că Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Brăila este pentru privitori un prilej de bucurie estetică şi, pentru cei care vor mai mult, un prilej de început bun pe drumul sinuos al credinţei şi al împărtăşirii cu harul dumnezeiesc.

Comentarii