Liviu G. Stan 24 aprilie 2014
Braila a pierdut 66.000 de salariati din 2002 pana in 2014
Braila a pierdut 66.000 de salariati din 2002 pana in 2014

 

A venit şi rândul Brăilei să ajungă pe masa de „autopsie” a proiectului editorial „Economia judeţelor, la raport”, coordonat de Ziarul Financiar. „Economia judeţelor, la raport” vizează panorama judeţului în funcţie de cei mai mari angajatori ai spaţiului economic judeţean, de felul în care se împarte economia între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, de raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social şi de indicatorii sociali din zonă.

Brăila are o populaţie de 320.000 de persoane. Cifra este în scădere cu aproape 52.000 de persoane faţă de situaţia din 2002. Tot faţă de aceeaşi perioadă, Brăila are 66.000 de salariaţi mai puţin. Judeţul nostru are, de asemenea, o rată a şomajului de 6,9%, peste media naţională. Toţi aceşti indicatori economici alcătuiesc interfaţa unei economii judeţene care trăieşte în special din creşterea animalelor, din cultivarea cerealelor şi din comerţ.

Nu este nevoie de studii aprofundate de economie pentru a observa că, din punct de vedere economic, Brăila trăieşte la ora actuală pe perfuzii. Florin Eugen Cârligea, unul dintre cei mai mari antreprenori din Brăila, intervievat în materialul sursei citate, descrie Brăila drept „un judeţ sărac, cu mulţi asistaţi social şi bugetari şi cu o economie la pământ”.

Florin Eugen Cârligea, citat în proiectul editorial:

Agricultura este cea care mai mişcă în acest judeţ, aceasta este baza economiei.

Societatea comercială a lui Florin Eugen Cârligea – o companie de distribuţie şi transport de carburanţi pentru autovehicule, Comision Trade – are  a doua cea mai mare cifră de afaceri din judeţul Brăila şi deţine în portofoliul ei 20 de benzinării în România, având ca principal partener grupul Rompetrol.

Cârligea spune în material:

Am deschis această firmă în 1994, dar în afaceri am intrat încă din 1990. Am ales să-mi deschid acest business aici pentru că aici m-am născut.

Compania omului de afaceri are o cifră de afaceri de 492 de milioane lei, adică aproximativ 110 milioane de euro, şi însumează peste 200 de angajaţi. Florin Cârligea este printre puţinii oameni de afaceri din Brăila care nu au ca domeniu de activitate fie cultivarea sau comerţul de cereale, fie prelu­crarea cărnii sau comerţul de alimente.

 

Marin Moraru
Marin Moraru

 

Potrivit sursei citate, cel mai mare antreprenor din judeţul Brăila este Marin Moraru, cu afaceri cumulate de 220 milioane de euro din creşterea porcilor, procesarea cărnii şi alcool. Morara activează antreprenorial în sectorul agriculturii din anul 1991, iar după doi ani a început să activeze şi în domeniul producţiei de carne şi al preparatelor din carne. Marin Moraru deţine companiile Vegetal Trading, cu activitate în creşterea porcinelor, cea mai mare companie în funcţie de rulaje din judeţul Brăila, şi Marex Brăila, cu afaceri de 106 milioane de euro în 2012 şi care activează în industria prelucrării cărnii, a treia cea mai mare firmă din judeţ, se subliniază în proiectul editorial.

Actorul economic-mamut în domeniul materiilor prime la nivel mondial Glencore, cu afaceri de 214 miliarde de dolari, deţine pe piaţa locală capacităţi de stocare în silozuri şi magazii ce pot fi umplute cu până la 560.000 de tone. Grupul Glencore reprezintă un subiect economic puternic în Brăila, prin inter­mediul companiilor Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionarii români constituie „carburantul” esenţial al asamblajului antreprenorial din judeţul nostru: un număr de 17 dintre cele mai mari 20 de companii din judeţul Brăila în funcţie de cifra de afaceri sunt deţinute de către acţionari români.

Concluzia noastră:

După mai mult de 2 decenii de administraţie PSD-PNL – precizarea că PNL Brăila, prin intermediul lui Constantin Cibu, a deţinut un singur mandat de primar – Brăila, din punct de vedere economic, e pusă pe chituci.

Comentarii