Membrii filialei locale a Noii Republici cer autoritatilor locale si Guvernului Romaniei sa se ocupe de demararea si finalizarea proiectului care vizeaza realizarea canalului Siret-Baraganu printr-un parteneriat public-privat.
Conform proiectului initial, canalul ar trebui sa aiba 198 de kilometri, o latime la baza de 20 de metri si o adancime de 7 metri. Construirea canalului ar putea aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigatii in Baragan, reducerea riscului producerii de inundatii in lunca Siretului si utilizarea sa ca ruta pentru transportul naval de marfuri. Acestea sunt o parte din motivele pentru care cei de la Noua Republia isi doresc finalizarea acestui proiect, fapt pentru care sunt dispusi sa intervina si in parlament.
„Un punct la care tin mult sa se afle pe masa de lucru a autoritatilor locale si centrale este acel uzat si uzitat declarativ “Canal Siret-Baragan”. Eu vad acest proiect ca fiind unul de interes nu doar local sau regional ci si unul strategic si am sa incerc sa detaliez acest lucru. Canalul Siret-Baragan inceput in defuncta perioada comunista a fost conceput ca un proiect ce urma sa fie realizat pentru mai bine de 700 000 Ha teren arabil, iar un studiu legat de costuri a fost stabilit in 2009 si se ridica la aproape 745 mil lei (cu tot cu spaga). Acum acele costuri sunt evaluate la 2.5 miliarde euro”, a declarat Florin Mihalcea, membru Noua Republica.
Problema canalului Siret-Baragan a fost amplu dezbatuta si pe vremea lui Nicolae Ceausescu care era impotriva unei legaturi hidrotehnice intre Siret si Ialomita, preferand varianta mai scumpa a unei legaturi navigabile de la Bucuresti, pe valea Argesului, care sa fie ulterior prelungita cu navigabilizarea Argesului pana in zona Pitesti.
Cei de la Noua Republica cer alesilor locali si nu numai, ca acest proiect sa fie unul prioritar in agenda autoritatilor si sa dezvolte un parteneriat public privat in vederea finalizarii canalului. „5,7 Km, atat s-a reusit sa se construiasca pana acum la un cost de 133 milioane de euro, deci 23 mil euro pt 1 Km, mai mult decat s-a platit catre Bechtel pentru 1 Km de autostarda. Impactul pozitiv pe care acest proiect il va avea asupra zonei in care ne aflam va fi unul imens, altfel vom fi nevoiti din nou sa ne aflam la mila cerului si nici nu vom mai avea acele situatii in care doar cheta publica sa-i faca pe acei sinistrati sa mai stea la mila guvernului pentru a avea un acoperis deasupra capului, casele lor fiind luate de viituri. PNR Braila cere public alesilor locali, Guvernului Romaniei sa sustina demararea acestui proiect si sustinerea lui in parteneriat public privat.”, a mai spus acesta in incheiere.