Silviu Mares 12 iunie 2018

Într-o perioadă în care traficul de persoane cunoaște o creștere în rândul fenomenului infracțional, polițiștii brăileni se adresează femeilor în cadrul campaniei de prevenire inițiată de IPJ Brăila, ”100 de zile de mesaje preventive”.

Traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportarea, adăpostirea şi vinderea unei persoane în scopul exploatării fizice. Aceeaşi persoană (victima) poate fi vândută de mai multe ori fără ca ea  să-şi dea acordul si de cele mai multe ori fără să ştie (cel puţin în etapele iniţiale ale traseului pe care îl parcurge). Tehnicile de recrutare şi modalităţile prin care se ajunge în plasa unei reţele de trafic de persoane variază de la simpla înşelăciune până la răpire, sechestrare şi chiar folosirea violenţei extreme.

Polițiștii brăileni explică și ce se înţelege prin exploatarea unei persoane. Astfel, o persoană se poate considera exploatată dacă este:

  • obligată la practicarea prostituţiei sau alte forme de exploatare sexuală;
  • obligată la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate;
  • ţinută în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare (lipsire de libertate, sechestrare);
  • supusă la prelevarea de organe sau efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

 Polițiștii descriu profilul traficantului de persoane ca fiind:

  • persoana cunoscută sau chiar rudă care inspiră încredere;
  • are o slujba în care există posibilitatea unui contact intens cu publicul (barman, ospătar, taximetrist, vânzător etc.);
  • aspectul fizic este de natură să inspire încredere;
  • situaţia materială a recrutorului este cunoscută ca fiind bună;
  • câştigă încrederea prin promisiuni şi „povesti de succes”.

 Profilul persoanei vulnerabile la traficul de persoane:

  • în special, tinere cu vârsta între 15 şi 25 ani;
  • cred cu tărie în „modelele de succes” şi sunt cuprinse de „mirajul străinătăţii”
  • provin, în general, din zone defavorizate economic sau mediul rural;
  • fac parte din medii sau familii în care au suferit diverse abuzuri;
  • au un nivel de educaţie scăzut şi nu au experienţă de viaţă.

Comentarii