Mihai Tudose pentru europarlamentare - ProRomania
office 11 mai 2013
Interviu cu Lucian Buzdugan, despre pagubele produse de Dunare in IMB
Interviu cu Lucian Buzdugan, despre pagubele produse de Dunare in IMB
Interviu cu Lucian Buzdugan, despre pagubele produse de Dunare in IMB

 Va prezentam, in exclusivitate, un interviu cu Lucian Buzdugan, mana dreapta a omului de afaceri Culita Tarata, considerat „creierul” afacerii din Insula Mare a Brailei. Calm si zambitor, Lucian Buzdugan este un om cu care iti este drag sa vorbesti si care explica, pe intelesul tuturor, tot ceea ce se intampla cu agricultura in IMB, considerata cea mai marea exploatatie agricola din Europa. Pentru IMB, Dunarea este cand prieten, cand dusman. Inceputul acestui an a fost unul greu pentru IMB, cu pierderi de peste 4 milioane de euro, pentru ca apele Dunarii si-au crescut iar nivelul, iar statiile de desecare din Insula nu au facut fata. In cele ce urmeaza, Lucian Buzdugan ne detaliaza ce a insemnat pentru IMB cresterea nivelului Dunarii in aceasta primavara si care sunt planurile de viitor pentru Insula Mare a Brailei.

1. Ce pagube a produs in IMB cresterea nivelului Dunarii, in aceasta primavara?

Lucian Buzdugan: Din cauza cresterii nivelului Dunarii, nivelul apei freatice din IMB a crescut foarte mult, iar statiile de desecare, care au scopul de a scoate aceasta apa, nu au facut fata in totalitate, ceea ce a facut ca o parte din culturi sa fie compromisa. La aceasta data, sunt circa 3.000 hectare de culturi comprimise, care nu mai au nicio sansa de a produce. O parte poate fi reinsamantata, dar o alta parte nu poate fi, pentru ca sunt pe suprafete mici in cadrul unei sole. Daca este o jumatate de hectar sau un hectar afectat, nu poti intra pe cultura sa semeni o alta cultura. Avem si suprafete pe care le-am reinsamantat. Am pierdut cultura care era gata facuta si am reinsamantat suprefetele respective. Mai avem in plus 1.500 hectare care trebuiau semnanate in primavara aceasta si nu le putem inca insamanta, din cauza faptului ca sunt cu exces de umiditate. Probabil ca, pana la sfarsitul lunii mai, vor fi insamantate, daca Dunarea scade. Acum, Dunarea este undeva la 5,7 metri, fata de 6,3 metri, cat a fost maximul din aceasta primavara.

2. La ce suma se ridica pagubele produse de Dunare in IMB?

Lucian Buzdugan: Suma depaseste 4 milioane de euro, pentru ca aici se adauga si costurile pe care le-am avut cu impinsul apei. Noi am impins apa in Dunare, mai mult decat am folosit in cel mai secetos an la irigatii. Si asta costa foarte mult. Pana acum, impingea statul, pe cheltuiala lui. Deocamdata, nu ne-a dat nici 5 bani pentru suma pe care am cheltuit-o. De asemenea, am cheltuit incercand sa refac sistemul de desecare. Am cumparat un utilaj si am remodelat, am redimensionat 170 km de canale de desacare. De asemenea, am cheltuit cu ridicarea nivelului digului pe circa 55 de km. Am inaltat digul cu 30-60 cm, o medie de jumatate de metru. Acestea sunt costuri foarte mari. Acestea toate la un loc, cu pagubele care sunt, se duc la mai mult de 4 milioane de euro. Sigur ca am facut totul pentru noi: canalele le-am desecat pentru noi, digul l-am inaltat pentru noi. Pericolul nici acum nu e trecut. S-ar putea ca Dunarea inca sa isi mai spuna cuvantul. Au fost si perioade, cand in luna iunie Dunarea a avut un nivel inalt, in 2010 de exemplu.

3. In ce stadiu se afla cererea depusa la Ministerul Agriculturii pentru preluarea canalelor de desecare?

Lucian Buzdugan: Aceasta este o situatie incredibila: Guvernul ne-a cerut sa infiintam o organizatie de drenaj si desecare. Am facut organizatia si, cand sa ne transfere canalele si statiile, pentru care ei nu fac nimic si nu dau niciun ban ca ele sa functioneze, nu ni le transfera. Gasesc tot felul de motive. Pana acum trebuia semnatura ministrului, acum zic ca trebuie hotarare de Guvern. Probabil, nu au interes sa ni le dea si nu o sa ni le dea, dar nici treaba nu fac. E o situatie neplacuta. Aproape ca e un mod prin care statul pune bete in roate. Eu, pana la urma, cheltuielile tot le fac. Au statii de desecare la care nu au decat un om. Ele trebuie se functioneze 24 din 24 de ore si mai trebuie trei oameni. Sunt 25 de statii. Deci 100 de oameni numai aici trebuie sa pun eu, ca sa poata functiona. Energia trebuie sa o platesc eu, canalele trebuie sa le curat eu, toata activitatea o fac eu. Nu stiu ce au de gand. Eu aproape ca mi-am pierdut orice speranta. Traim in tara in care cineva trebuie sa se puna de-a curmezis, ca sa mearga prost lucrurile.

4. Ce culturi s-au infiintat anul acesta in IMB?

Lucian Buzdugan: Din cele 18 mii de hectare, care trebuiau insamantate in felul urmator: din 8.000 hectare cu porumb, 5.000 hectare cu floarea soarelui si 5.000 hectare cu soia, pana la aceasta data am insamantat doar 16.800 hectare. Cele 1.200 hectare ramase sunt inca cu suprafete cu exces de umiditate. Unele mai au chiar si apa pe ele si va mai dura inca o luna de zile pana cand le vom putea insamanta. Deci, mai sunt vreo 400-500 hectare la porumb, 300 la soia si vreo 400 la floarea soarelui.

5. In ce stadiu se afla proiectul de obtinere a independentei energetice in IMB?

Lucian Buzdugan: La ora actuala sunem in pregatiri sa facem o investitie in sisteme fotovoltaice de 8 MW, ceea ce ne-ar asigura si un surplus de energie, nu numai pentru consumul propriu. Numai ca lucrurile nu sunt clare nici aici: daca se mai dau certificate verzi sau nu. Nu poti sa te apuci sa faci un plan de afaceri, fara sa stii ca exista stabilitate. Guvernul inca se gandeste. Cand iti faci un plan de buisness, te duci la banca, il prezinti si ii spui: domnule, voi produce atata energie, din care voi recupera atat, banii ii primesti in atata timp inapoi. Aceste este un plan de afaceri facut de o firma serioasa. Dar cand situatia nu este clara si bancile sunt in expectativa si avem tot felul de probleme. Chiar saptamana viitoare vom discuta cu doua bani pe acest subiect. Sa vedem…

6. Ce alte investitii aveti in vedere in urmatoare perioada in IMB?

Lucian Buzdugan: Noi am pornit de la 7.000 hectare irigate si am ajuns la 41.000 hectare, cu efort propriu. Mai sunt 15.000 de hectare care au fost distruse. Pe 1.500 hectare am abordat un program european. Mai raman 13.000 de hectare, pe care vrem sa le irigam tot cu efort propriu. Estimam ca, in 3-5 ani, sa aducem la proportie de 100% intreg sistemul de irigatii din IMB. Aceasta este principala noastra preocupare: sa refecem intreg sistemul de irigatii de pe intreaga suprafata a Insulei Mari a Brailei. Vreau sa precizez ca, societatea care administreaza acum IMB se numeste SC Agricost, nu mai este SC TCE 3 Brazi. A fost un transfer de buisiness, si Agricost, care detinea toate activele din IMB, a preluat coducerea. Este o unificare, oamenii sunt aceeasi, masinile sunt aceleasi, iar lucrurile vor merge poate chiar mai bine in perioada urmatoare.

Comentarii

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.