Liviu G. Stan 20 mai 2014
Monica Macovei: Ponta si PSD ne duc spre rusi

MacoveiCOPERTA

 

ProBrăila: Sunteţi eurodeputatul român cu cele mai multe rapoarte adoptate în Parlamentul European, sunteţi premiată pentru activitate la categoria “Justiţie şi Libertăţi Civile”, în 2012, şi prima clasată la categoria “Rapoarte adoptate de Parlamentul European” din totalul de 754 de eurodeputaţi în 2012… O activitate pur şi simplu impresionantă! De unde aveţi atâta energie, care este principalul dumneavoastră “combustibil” moral? 

Monica Macovei: Tot ce fac, fac pentru România, cu gândul la români și la binele lor. Și mă gândesc mereu ce pot să fac pentru caromânii să aibă o viață mai bună, să fie respectați și apreciați peste tot în lume și ca țara să prospere. De aceea, am făcut, de pildă, Legea Confiscării Averilor infractorilor, pentru ca banii furați din bugetul public, adică din banii oamenilor, să se întoarcă la ei. Mi-am apărat țara și mă voi lupta în continuare împotriva corupților, a celor care fură din banii noștri și care astfel trădează interesul cetățenilor.

Am făcut totul cu pasiune, pentru că eu muncesc mult și cu determinare atunci când cred în ceea ce fac. De aici am această “energie”, cum îi spuneți dumneavoastră: gândul la români și pasiune în ceea ce fac.

Pentru că ați amintit de activitatea în Parlamentul European, vreau să vă spun că sunt de departe prima dintre toți europarlamentarii români la numărul de rapoarte în calitate de raportor al Parlamentului, adică am condus procesul de adoptare a legilor și am verificat cum au cheltuit banii multe agenții europene. Am fost raportor pentru 40 de rapoarte, mai mult decât toți cei 16 deputați europeni din PSD și PNL la un loc. În total, am lucrat la 92 de rapoarte, pentru că am fost și raportor al grupului Partidului Popular European pentru alte 52 de legi și rezoluții.

Dintre toate legile pe care le-am făcut și au fost adoptate de Parlamentul European, foarte importantă este Legea Confiscării Averilor infractorilor. Am introdus confiscarea extinsă pentru infracțiuni de corupție, crimă organizată, fraudă, evaziune fiscală, criminalitate informatică și multe altele. Confiscarea extinsă înseamnă că judecătorul poate decide confiscarea tuturor banilor și bunurilor pe care un condamnat penal nu le poate justifica prin venituri legale. Tot în Legea Confiscării am introdus confiscarea bunurilor și banilor puși pe numele unor cumnați, frați, veri, rude sau altor persoane – cum vedem că se întâmplă des în România – pentru a scăpa de confiscare. Iată că prin această lege europeană averile nejustificate făcute prin activități ilegale vor fi confiscate.

În mandatul următor mi-am propus să merg mai departe în domeniul confiscării și să introduc regula folosită de Marea Britanie, Irlanda sau SUA, adică să confiscăm în proceduri civile, care sunt mai simple și mai scurte. Cel mai important este ca banii murdari proveniți din activități penale să fie confiscați. Altfel, riscăm ca persoana X să stea câțiva ani la închisoare și să iasă la fel de bogată sau mai bogată, pentru că banii murdari rămași afară creează noi rețele de criminalitate.

Sunt convinsă că milioane de români vor să trăiască într-o țară fără corupție. Și asta pentru că, este dovedit, corupția costă bani, corupția aduce sărăcie. Și eu, ca milioanele de români, vreau o țară fără corupți, în care legea este egală pentru toți, și pentru politicieni, și pentru nepoliticieni. Anticorupția este strâns legată de locurile de muncă. Banii pe care îi economisim dacă reducem costurile corupției – adică diferența dintre prețul real și prețul contractului, care este mai mare atunci când s-a dat mită pentru obținerea contractului – rămân în bugetele publice. Cu acești bani facem, de exemplu, drumuri sau spitale și astfel creăm noi locuri de muncă, inclusiv pentru tineri. Tot din banii care rămân în bugetul public prin reducerea corupției, fraudei și evaziunii fiscale putem mări pensiile sau alocațiile pentru copii. Sunt împotriva sărăciei și, de aceea, sunt împotriva corupției. Susțin munca și, de aceea, sunt împotriva corupției. Cine apără corupția și pe corupți vrea sărăcie și îi susține pe cei leneși, și nu pe cei harnici și muncitori. Numai într-un an de zile se pierd din cauza corupției și evaziunii fiscale circa 10 miliarde de euro.

O altă realizare importantă: am eliminat riscuri pentru sănătatea și viața oamenilor prin introducerea conflictului de interese între criteriile pentru descărcarea de gestiune a Agențiilor Europene, care lucrează cu industriile alimentară, farmaceutică, aeronautică și chimică, pentru a evita ca tocmai reprezentanții acestora să aprobe intrarea pe piață a propriilor produse. Mă refer la Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană de Medicamente, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviatică și Agenția pentru Produse Chimice, care testează produsele alimentare, chimice, noile medicamente sau avioane pentru care se cere de către companiile producătoare aprobarea intrării pe piață.

Am introdus reguli prin care conflictul de interese să poata fi identificat și eliminat după ce am constatat situații în care, de pildă, compania X care produce alimente cere aviz de la Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru a lansa un nou produs alimentar pe piață, iar o persoana de la compania X era detașată pentru o perioadă de timp – sau se muta – la această Agenție și participa la avizarea produsului companiei X. Exista astfel riscul ca, în fapt, aceste avizări să satisfacă interesul companiei, și nu interesul de a proteja sănătatea și viața oamenilor. Prin identificarea, gestionarea și sancționarea conflictelor de interese, produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice și aeronavele sunt mai sigure pentru noi toți.

Vreau să vă spun că am muncit mult și pentru ca Republica Moldova să avanseze pe drumul integrării europene. Am contribuit în mod esențial la eliminarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova, astfel încât din 28 aprilie 2014 aceștia pot circula fără vize în statele membre ale Uniunii Europene. Sunt în legătură permanentă cu profesori de la cele 8 școli de limbă română din regiunea separatistă Transnistria, care în fiecare zi își riscă viața și libertatea pentru a menține limba română. De exemplu, pentru a aduce manuale și cărți în limba română peste Nistru.

 

 

Macovei1

 

 

ProBrăila:  În 2005 aţi cerut redeschiderea cazului morţii misterioase a procurorului Panait. În şedinţa cu pricina de la CMS s-a lăsat atunci cu scandal. Cazul, iată, a revenit din nou în atenţia publicului, regizorul Tudor Giurgiu lucrează chiar la un film despre moartea procurorului. De ce consideraţi oportună în acest moment redeschiderea dosarului Panait?

Monica Macovei: Trebuie să redeschidem orice caz în care a murit un om și în care au rămas împrejurări și fapte neclarificate. Iar dacă se va dovedi că nu a fost sinucidere, ci omor, vă reamintesc că, pe baza legii scrise de mine, omorul nu se mai prescrie, adică poate fi cercetat oricând, indiferent la data la care a fost comis.

În 2005, când am cerut de câteva ori redeschiderea dosarului Panait, am făcut-o pentru că erau lucruri nelămurite. De pildă, rețin că în ziua în care a murit, pe telefonul procurorului Panait erau 12 apeluri de la Rodica Stănoiu, pe atunci ministrul Justiției. La CSM a fost o ședință tensionată, pentru că cei de la CSM nu voiau să discute cererea mea de sancționare disciplinară a procurorului Picioruș, el fiind cel care instrumentase dosarul și lăsase lucruri necercetate și neclarificate. Apoi, am cerut procurorului-general de atunci, Ilie Botoș, să redeschidă ancheta, pentru că eu, ca ministru al Justiției, nu puteam face anchete. Domnul Botoș a făcut un raport care nu clarifica lipsurile anchetei inițiale, așa că i-am mai trimis o scrisoare deschisă procurorului general să redeschidă dosarul.

Pe lângă apelurile de pe telefon, nu era clar ce vizite a primit procurorul Panait, se spunea chiar că procurorul Picioruș îl vizitase în ziua morții. Aceste lucruri nu au fost clarificate nici până astăzi, sunt multe suspiciuni, așa încât cauzele morții procurorului Panait conțin încă multe necunoscute.

ProBrăila: Enumeraţi-ne, pentru reîmprospătarea memoriei colective, trei „păcate capitale” ale PNL şi trei ale PSD care au periclitat la modul distructiv în ultimii ani nu doar politica internă a României, ci şi cea internaţională.  

Monica Macovei: PNL și PSD au lucrat în cârdășie pentru distrugerea statului de drept în România, au vrut să își facă legi numai pentru ei și pentru prietenii lor, au vrut să lase fără atribuții instituțiile anticorupție, doar pentru ca politicienii PSD și PNL să nu mai fie anchetați. Poate că PNL vrea acum să pară altceva, dar să nu ne lăsăm păcăliți. Ce au făcut, au făcut împreună, s-au completat reciproc.

Planul PSD, PNL și PC de decapitare a instituțiilor statului, de suspendare a președintelui (decizii luate prin ordonanțe de urgență, hotărâri ilegale și prin încălcarea Constituției), amenințările la adresa judecătorilor Curții Constituționale și a celor care anchetează și judecă politicieni au pus Romania în pericol și au subminat încrederea în țara noastră. Asta au făcut Ponta, Antonescu, Voiculescu. Ei au înscenat privatizări, au viciat proceduri și s-au jucat cu soarta salariaților, de exemplu la Oltchim și CFR Marfă. Au vrut să schimbe Constituția cu prevederi total neconstituționale, au vrut în „Marțea Neagră” să scoată parlamentarii de sub un sfert din infracțiunile din Codul penal.

Ponta, Antonescu și Voiculescu au vrut să împiedice justiția, să desființeze DNA și ANI, au protejat parlamentarii și miniștrii penali în Parlament, respingând cererile de ridicare a imunității, și au făcut chiar mitinguri de susținere a unor cercetați penal. Pentru Ponta și PSD, pentru USD, legea este obligatorie doar pentru românii de rând, nu și pentru ei.

Vă amintiți când, în vara lui 2012, Victor Ponta a declarat că s-ar fi gândit “de mai multe ori” dacă știa că integrarea în Uniunea Europeana ne aduce DNA și ANI, adica luptă reală cu corupția? Vă amintiți declarația lui Crin Antonescu, din toamna trecută, că nu se simte la putere câtă vreme DNA sau ANI investighează miniștri USL sau Curtea Constituționala dă decizii nefavorabile intereselor USL? Despre asta vorbim, despre atacurile concertate la adresa bunei funcționări a statului de drept, adică a aplicării egale a legii pentru toți. Au făcut mare rău României, Ponta și baronii și oligarhii din PSD sunt răul cu care trebuie să ne luptăm.

 

 

Macovei2

 

 

ProBrăila: Declaraţi recent că România şi-a rezolvat problema drepturilor minorităţilor naţionale şi că UDMR, de fapt, se foloseşte de acest subiect pentru a avea „un rost al existenţei”. Care ar fi impactul negativ imediat pentru România în plan european?

Monica Macovei: Europa nu mai are nevoie de alte zone de instabilitate, nici măcar la nivel declarativ. Pentru că asta înseamnă astfel de declarații făcute de unii lideri UDMR, ele creând impresia unei țări cu posibile probleme interne între populația majoritară și minorități. Sunt vremuri critice pentru Europa, la Est se încalcă granițe, se duc bătălii între taberele proeuropene și proruse. Nu mai este loc pentru declarații gratuite, neacoperite de realitate.

Cred că și maghiarii din România nu mai reacționează pe măsura așteptărilor liderilor UDMR, pentru că mulți s-au convins deja că drepturile lor le sunt respectate. UDMR are o problemă serioasă dacă ar fi să recunoască toate progresele în domeniul drepturilor minorităților, nu ar mai avea platformă electorală și teme de „negociat” pentru a-și justifica intrarea la guvernare sau susținerea guvernului, oricând, cu oricine.

Recent am fost în Covasna, unde UDMR este la putere de 25 de ani. Cu părere de rău spun, acolo am întâlnit unele dintre cele mai proaste drumuri din România. Mă întreb de ce de 25 de ani nu s-au putut face drumurile în Covasna. Iar în Harghita este aceeași situație.

ProBrăila: Ucraina trece prin turbulenţe geopolitice pe care mulţi analişti le consideră a fi cruciale pentru viitorul Parteneriatului Estic. Care consideraţi a fi miza principală a lui Vladimir Putin în problema ucraineană? Ţinta preşedintelui Rusiei este Acordul de Asociere dintre Ucraina şi UE sau ceea ce îl interesează, de fapt, este să ţină cât mai departe Ucraina de eventualitatea unei aderări sub umbrela NATO? Dar Parteneriatul Estic? Poate fi privit el, la ora actuală, drept un spin în talpa Uniunii Europene?

Monica Macovei: Să ne aducem aminte cu toții ce spunea Putin în 2011, și anume că cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX a fost dispariția Uniunii Sovietice. Ceea ce se întâmplă, de pildă, în Ucraina arată că Putin a pornit probabil la refacerea URSS, marea dictatură sovietică de la Est construită de Stalin prin genocid, teroare, lagăre și moarte. Și Putin, ca și Stalin, lasă acum în urmă morți și granițe călcate în picioare.

Este important însă că în martie Ucraina a semnat partea politică a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la 4 luni după ce președintele destituit Ianukovici a decis să nu mai semneze acest Acord, ci să se apropie de Moscova. Dar vedem astăzi că semnarea Acordului nu a împiedicat Rusia să își anexeze Peninsula Crimeea. În aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție critică față de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Aș vrea să comentez poziția publică a domnului Martin Schulz, șeful lui Ponta și candidat din partea stângii la postul de președinte al Comisiei Europene. Atunci când Uniunea Europeană a decis să sancționeze Federația Rusă, Schulz a declarat public că nu trebuie să sancționăm Federația Rusă, pentru că luăm de acolo gaz. Afirmația lui Schulz, șeful lui Ponta, este o trădare a libertății noastre, a celor din Republica Moldova, a celor din Ucraina care luptă pentru independența față de ruși. Nu ne vindem libertatea pentru gazul rusesc, prin vene nu ne curge gaz rusesc. Să încetăm odată șantajul gazului rusesc, Europa poate să găsească și alte surse de gaz, cum ar fi Norvegia sau Statele Unite.

Mă interesează ce se întâmplă în Est, pentru că Federaţia Rusă încalcă granițe și tratate, și-a alipit Crimeea, iar integritatea teritorială a Republicii Moldova este în pericol. Între Odesa și Tiraspol sunt 108 km. În Republica Moldova, Rusia a procedat exact la fel ca și în Georgia, încearcând să rupă bucăți din teritoriu. Dau exemplu referendumul ilegal din februarie 2014 din Găgăuzia, la fel Transnistria unde, iarăși, se încearcă sub diverse pretexte ruperea Transnistriei de Republica Moldova.

Șantajul Rusiei asupra Republicii Moldova este tot mai vehement: în ultimele declarații de la vârful puterii din Kremlin, Moldova era amenințată, dacă semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cu “revizuirea” relațiilor economice, ceea ce eu traduc prin oprirea importului de produse moldovenești în Rusia, tocmai ca să sărăcească populația.

În Parlamentul European am discutat, în aprilie 2014, despre presiunile Federației Ruse asupra țărilor din Est. Am spus atunci public că singura modalitate de a proteja Republica Moldova de agresiunea sovietică organizată și planificată de Putin este să aducem Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Putem crea un mecanism special de integrare pentru Republica Moldova – și discuția se poate extinde și la Georgia și Ucraina, prin care să ne asigurăm că aceste țări vor continua reformele nefinalizate în acest moment. O situație de criză politică cere un răspuns pe măsura crizei, iar Republica Moldova are nevoie de protecție politică.

 

 

Macovei3

 

 

ProBrăila: Reprezintă Vladimir Putin un pericol real pentru România?

Monica Macovei: Pericolul este la adresa democrațiilor din mai multe state. Nu cred că România este în pericol, însă România trebuie să fie vigilentă pentru a rămâne în zona democratică. De aceea nu trebuie să ne schimbăm direcția Vest pe care suntem acum. România trebuie să fie alături de partenerii din NATO și în Uniunea Europeană, să aibă același discurs articulat cu al aliaților noștri.

România nu are nevoie de declarații iresponsabile și imature cum a fost cea a premierului Ponta, care le-a spus muncitorilor de la fabrica de avioane din Craiova că, deși ne paște un razboi, “vestea bună” pentru ei este că vor avea comenzi. Sau declarația dnei Norica Nicolai, cap de listă la alegerile pentru Parlamentul European din partea PNL, care vorbea relaxată despre ciuntirea teritorială a Republicii Moldova prin abandonarea regiunii Transnistria, atunci când afirma că “dacă vrem să salvăm Moldova, trebuie să o salvăm fără Transnistria”. Cât de cinic și iresponsabil poți să fii ca politician să faci astfel de declarații?

Din păcate, socialiștii fac lucruri iresponsabile, care ne pot costa pe toți. De exemplu, pe 9 mai, de Ziua Europei, tovarășii președintelui Partidului Socialist European au ars în public steagul Uniunii Europene.

 

 

Comentarii