[quote style=”1″]Hmmm, vorba romanului…La placinte,… inainte, la razboi…da’ nu e cazul, ca nu suntem in conflict cu nimeni, adeca’ poate unii, dar eu, sincer nu-s in conflict cu nimenea. Mai fratilor si surorilor, da’ cand vine vorba de placinta…eu sunt dus, si cu toata tava, parca tot nu e de-ajuns. Lacomia o sa ne piarda! Ce sa povestim noi despre placinta cu mere? Ca alta asemenea nu-i, savuroasa, matasoasa, cu aroma de scortisoara, din mere galbene (Parmen Auriu)…Prin urmare, mi-au cazut in mana mai deunazi, cevasilea mere de care tocmai va spuneam, si dupa ce m-am indestulat zdravan vre-o jumatate de zi din ele, le priveam asa, …gales pe cele ramase si deodata hop, le-am vazut sub forma de placinta! Curata metempsihoza, fraticule… M-a impins necuratul sa gandesc cu voce tare si in mod firesc, am primit “ordin”…fa-o! Acuma stiti cum vine, unde-i ordin…cu placere! No, fiindca avem acum si “ordin” hai sa vedem cam ce ne trebuie de-o placinta…[/quote]
Ingrediente:
[list style=”check”]
Pentru umplutura
- 2 kg mere
- 10 linguri de zahar
- 1 lingurita scortisoara
- 1 lingura ulei
Pentru aluat
- 10 linguri de apa
- 300 g faina
- Sare
[/list]
Mod de preparare:
Cu mainile dibace…da’ sa lasam versurile si sa purcedem la treaba. Alcatuim mai intai umplutura, fireste prin procesul de radere al mererelor, atentie fara bucatele de deget, asa ca dupa ce le avem frumos rase, punem si le calim impreuna cu zaharul, scortisoara si lingura de ulei. Dupa ce calitura-i gata, lasam la odihna si racire.
Nu de alta, da’ ca sa nu ne plictisim, trecem si la etapa a doua, adica alcatuirea aluatului. Alcatuim un aluat din faina cu apa, vezi Pregatirea pastelor proaspete si il intindem in foaie, pensulam foaia intinsa cu ulei apoi intindem cu o spatula umplutura de mere pe toata foaia. Rulam cu grija si asezam placinta in tava dreptunghiulara. Repetam operatia pana se umple tava.
A-ti vazut ce usor este?
Urmeaza operatiunea cea mai dificila si anume coacerea placintei. Asa ca o lasam la cuptorul preincalzit (la 180 grade) pentru aproximativ 30- 40 minute (interval de timp in care, parca nu mai ai stare de pofte), pana se rumeneste. In acel moment putem rasufla usurati, placinta-i gata. Pana sa ne apucam crestineste de infulecat, este de preferat sa o lasam sa se raceasca, apoi o pudram cu zahar.
Cred ca mai ramane doar un singur lucru de spus, Pofta buna!
Sursa: Retete Culinare