Silviu Mares 9 mai 2019

Comisarul european Corina Crețu a vorbit la Brăila despre președenția României la Comisia Europeană, dar și despre Summit-ul care are loc pe 9 mai la Sibiu.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, candidat la alegerile europarlamentare din 26 mai pe listele Partidului Pro România, a declarat că adevăratul succes al Summitului de la Sibiu şi, implicit, al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene ar fi fost reprezentat de adoptarea bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este o şansă unică pentru o ţară ca România, care a intrat de 12 ani în Uniunea Europeană, pe ansamblu cred că s-au încheiat foarte multe dosare, iar ultima reuniune la nivelul şefilor de stat şi de guvern este la Sibiu. Ceea ce aş fi sperat eu şi mai ales preşedintele Juncker, noi toţi, în Comisia Europeană, este ca, la summitul de la Sibiu, şefii de stat şi de guvern să aprobe bugetul pentru perioada 2021-2027. Pentru dosarul cel mai important, cel legat de bugetul UE şi care este cel mai vizibil în viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor europeni, nu s-a găsit o formulă de înţelegere între statele net contributoare şi cele net beneficiare, inclusiv în privinţa regulamentelor care să simplifice viaţa beneficiarilor. Adevăratul succes al Summitului de la Sibiu şi al Preşedinţiei române a Consiliului ar fi fost adoptarea bugetului UE şi dacă regulamentele de simplificare, pe care noi le-am propus, ar fi primit linie verde la Sibiu„, a declarat Corina Creţu.

Comisarul european a mai precizat că, în toate studiile făcute de Comisia Europeană, se arată că, dacă se va începe implementarea târzie a bugetului pentru perioada 2021-2017, multe dintre proiectele statele membre UE vor fi pericol de a nu putea fi finalizate pe fonduri europene.

Negocierile se vor relua în luna septembrie, cu noul Parlament European şi sperăm ca, măcar până la finalul anului, să se încheie acest acord privind bugetul de coeziune. Bugetul propus de Comisie şi înaintat colegislatorilor, adică Parlamentului European şi Consiliului pe 2 mai 2018, este de 373 de miliarde euro. A trecut un an, nu s-a ajuns la un acord, sperăm să se rezolve până la finalul anului, ca să nu începem perioada de programare 2021-2027 cu întârzieri ci, din contra, să implementăm încă din primul an. Deşi nu s-a luat încă o decizie, ne vom adapta, dar în acelaşi timp, noi la Comisia Europeană am început negocierile cu fiecare stat membru în parte, pentru a identifica priorităţile de investiţii pentru perioada 2021-2027. Mai este un lucru, sunt şanse şi oportunităţi pierdute. Ne-am luptat foarte mult ca această politică de coeziune să rămână, statele au devenit mult mai egoiste, de la 12 euro, cât primeşte Olanda pe cap de locuitor din fondurile europene, până la aproape 400 de euro, cât primesc România şi Bulgaria, este evident că există această nevoie de a controla banii europeni şi avem această regulă cu zero toleranţă faţă de fraudă. Sunt oportunităţi şi şanse, pe care nu ştim dacă le vom mai avea„, a mai spus Corina Creţu.

Corina Crețu a subliniat faptul că, dacă bugetul UE va fi adoptat în formula propusă de Comisia Europeană, România este printre ţările care vor beneficia de fonduri în plus, alături de Bulgaria, Grecia, Italia şi Spania

Eu am fost speriată acum 2-3 ani, când se vorbea de Brexit, ştiam că bugetul UE va fi tăiat cu 10%, aceasta fiind contribuţia Marii Britanii, am fost foarte speriată că nu vom reuşi să păstrăm această politică, Iată că am reuşit în propunerea Comisiei, nu numai să o păstrăm, dar să aibă cea mai mare anvelopă. Este pentru prima dată în istoria UE când politica de coeziune a fondurilor structurale şi de investiţii are o anvelopă de finanţare mai mare decât agricultura, deci e pe primul loc, 373 de miliarde euro, pentru 27 de ţări. Potrivit metodei pe care am folosit-o Bulgaria, Grecia, Italia, Spania şi România vor beneficia de fonduri în plus, dacă vor fi aprobate de Parlament şi de Consiliu„, a mai spus Corina Creţu. 

Comentarii